Una din consecințele dezvoltării medicinei contemporane este apariția specialităților. ,,Specialistul” este cel care știe din ce în ce mai multe despre din ce în ce mai puține lucruri. Putem considera o astfel de tendință firească și benefică? Desigur! Mai întâi, pentru că nimeni nu mai poate acoperi întregul volum de cunoștințe al unor domenii foarte largi, precum ,,medicina internă” sau ,,chirurgia generală”. În al doilea rând, pentru că cei care își aleg un anumit domeniu de specializare vor performa la un nivel mult mai ridicat. Beneficiarii vor fi în primul rând bolnavii, care vor fi tratați mai complet și mai eficient. Astfel, într-o serie de sisteme naționale de sănătate (cum sunt cele din SUA, Italia, Franța, țările Nordice) s-a implementat specialitatea de chirurgie digestivă (denumită și gastroenterologică, gastrointestinală sau colorectală, în funcție de țară), specialitate care include și intervențiile chirurgicale din sfera hepato-bilio-pancreatică (HBP). Mai mult, în unele dintre aceste țări, această specialitate este singura care certifică capacitatea chirurgului de a efectua intervenții de acest tip.
Chirurgia hepato-bilio-pancreatică a devenit în prezent o ramură a chirurgiei recunoscută la nivel internaţional, atât în Statele Unite, cât şi în Europa şi Asia, reunind chirurgia ficatului, chirurgia căilor biliare extrahepatice şi chirurgia pancreasului, adresându-se unei patologii a complexului hepato-bilio-pancreatic de tip oncologic şi nu numai, cu caracter plurivalent şi cu o incidenţă în continuă creştere atât la nivel naţional, cât şi mondial.

Al 7-Lea Simpozion si Curs Postuniversitar Al Sectiunii Române A I.A.S.G. (International Association Of Surgeons And Gastroenterologists)

În perioada 20-22 aprilie 2005, Hotelul Intercontinental din Bucuresti a gãzduit cel de-al 7-lea Simpozion si Curs Postuniversitar al Sectiunii Române a IASG (International Association of Surgeons and Gastroenterologists).

Un important moment în cadrul simpozionului l-a reprezentat constituirea „Asociatiei de Chirurgie Hepato-Bilio-Pancreaticã si de Transplant Hepatic”, din initiativa a peste 50 de membri fondatori. Asociatia, având ca Presedinte Onorific pe Prof. Dr. Henri Bismuth, îsi propune ca scop permanenta îmbunãtãtire a rezultatelor în chirurgia afectiunilor hepato-bilio-pancreatice si a transplantului hepatic, pe baza extinderii si aprofundãrii formelor de cooperare între hepatologi, chirurgi, anestezisti si alti specialisti ai domeniului. Din Consiliul Director al asociatiei fac parte Prof. Dr. Irinel Popescu (Presedinte), Prof. Dr. Constantin Copotoiu, Prof. Dr. Liviu Vlad, Prof. Dr. Doru Bordos, Prof. Dr. Ion Georgescu, Conf. Dr. Ionel Câmpeanu, Prof. Dr. Eugen Burcoveanu, Prof. Dr. Vasile Sârbu (vicepresedinti), sef de Lucrãri Dr. Silviu Ciurea (secretar general).

Foto:Prof. Irinel Popescu, Prof. Dan Sabau, Prof. Antonio Rampoldi, Prof. Cristoph Broelsch, Prof. Henri Bismuth, Conf. Mihnea Ionescu, Prof. Massimo Malago, Prof. Andrea de Gasperi, Prof.  Domenico Forti, Prof.  Luciano de Carlis

Până în momentul de faţă, chirurgia hepato-bilio-pancreatică rămâne o subspecialitate a chirurgiei generale, pregătirea fiind atât în Europa, cât şi în Statele Unite de doi ani, după terminarea rezidenţiatului. După cei doi ani de pregătire, urmează un examen care, la nivel european, este organizat de UEMS – Divizia de chirurgie HBP. Odată promovat, se obţine Diploma de specializare în chirurgie HBP pe baza căreia se poate practica acest tip de chirurgie în servicii de profil.

Din anul 2013 a început pregătirea în cadrul Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic „Dan Setlacec” din Institutul Clinic Fundeni a unei serii de peste 30 de cursanţi din toată ţara în „Chirurgie hepato-bilio-pancreatică” (atestat care include şi transplantul hepatic). Ca atare, este nevoie mai mult ca oricând de continuarea într-un ritm susţinut a activităţii ARCHBPTH, asociaţie ştiinţifică menită să contribuie esenţial la dezvoltarea acestei specialităţi chirurgicale în ţara noastră.

În acest context, chirurgia HBP este una din acele ramuri ale chirurgiei generale care devine din ce în ce mai bine definitã ca specialitate de sine-stãtãtoare. Un argument puternic este înfiintarea în cadrul UEMS (Uniunea Europeană a Medicilor Specialiști) a unei divizii de Chirurgie HBP care organizează anual un examen pentru obținerea unei diplome europene.

Se știe însă că, în prezent, chirurgia HBP nu s-a desprins complet de chirurgia generală, iar, la nivel internațional, există mai degrabă compartimente de chirurgie HBP în cadrul unor servicii de chirurgie generală, decât servicii de sine-stătătoare. Acestea au apărut nu ca urmare a unei reorganizări administrative impuse, ci în mod natural, ca urmare a apariției necesității unei astfel de ramuri aparte a chirurgiei, pe de o parte datorită creșterii progresive și, putem aprecia, alarmante a patologiei oncologice în sfera HBP, și pe de altă parte datorită creșterii complexității intervențiilor chirurgicale de profil. Mai mult, această complexitate a dus la dezvoltarea de tehnologii dedicate, cum sunt sondele de ecografie intraoperatorie, bisturiul cu ultrasunete, sistemele de navigație intraoperatorie virtuală etc. Totodată, abordul multidisciplinar al acestei patologii, care implică numeroase discipline, cum ar fi imagistica medicală, radiologia intervențională, oncologia, gastroenterologia, anestezia și terapia intensivă etc. – la rândul lor cu supraspecializări în sfera HBP, reprezintă un argument suplimentar pentru individualizarea chirurgiei HBP.
Pentru moment rămân, însă, câteva probleme de clarificat:

• În ce măsură cele trei componente (ficat, căi biliare și pancreas) vor rămâne împreună, dat fiindcă în multe servicii de chirurgie echipele de chirurgie hepatică și pancreatică sunt diferite?
• Unde este locul transplantului de ficat care, în prezent, nu este inclus decât marginal în curricula de pregătire de la UEMS a chirurgilor HBP (unde există o divizie separată de ,,Transplant”)?
• Care va fi relația între chirurgia HBP și chirurgia generală în viitor?